Povestea bijuteriilor cu lapte matern
Blog

Povestea mea. Povestea bijuteriilor cu lapte matern

Povestea mea. Povestea bijuteriilor cu lapte matern

Există coincidențe? 

Se poate spune oare că viața a ales pentru mine sau mai degrabă că o dorință arzătoare s-a materializat in realitate?

Povestea mea a început acum nouă ani, când am lăsat un job de conducere din București și m-am mutat în Arad, crezând că îmi urmez sufletul pereche! 

Când m-am mutat aici, am venit pe jumătatea salariului câștigat în București, chipurile pe o funcție mai mică, dar aceleași responsabilități, chiar mai multe. Sătulă de promisiuni și nepotisme, după vreo doi ani, am plecat, pe un salariu și mai mic. Așa că, am renunțat la jobul care îmi aducea oarece satisfacții financiare, dar îmi ocupa tot timpul, chiar și cel liber, și m-am angajat ca și analist financiar. 

Interesant a fost că, atunci când am aplicat pentru job, m-au întrebat de vreo trei ori dacă sunt sigură că vreau să mă angajez la ei, că salariul e foarte mic.

A fost ca în concediu! Așa de relaxată și fără responsabilități nu m-am simțit niciodată. Dar bineînțeles că și primul fluturaș de salariu s-a lăsat cu lacrimi și îndoieli.

Am fost totuși relaxată, împăcată, dar fără bani. De la atâta relaxare, a apărut pe lume și prima noastră minune, iar după vreo doi ani, și a doua. 

Care este motivația mea?

Ei bine, cam aici s-a terminat cu relaxarea, când ai responsabilitatea viitorului a doi omuleți, trebuie să-ți miști fundu’ și să treci la treabă! 

Cam asta îmi spuneam în minte în fiecare zi ca să îmi găsesc motivația. 

Am început să fac brăduți interactivi din fetru, să intru într-un MLM, să fac diferite decorațiuni, orice idee oricât de trăsnită părea, o luam ca pe o provocare care să îmi aducă niște bani în plus care erau mereu bineveniti.

Nebunia a început însă în ianuarie 2019, când m-am apucat de făcut mărțișoare! Am făcut câteva modele, iar pe parcurs mi-au venit tot mai multe idei. Așa că, am pictat la mărțișoare de n-am mai avut aer. Deși tata e pictor, talentul la pictură m-a cam ocolit, sau așa  credeam, dar ceva, ceva tot s-a prins. Atunci, mi se păreau wow, așa li se păreau și clientelor, căci nu apucam să acopăr cererea.

Acum însă, când mă uit la ele, nu mi se mai par la fel de frumoase, daaar le iubesc așa cum sunt, și le iubesc și mai mult când mă gândesc că acesta a fost startul afacerii mele. 🙂

 

Cine s-ar fi gândit că poți porni o afacere cu banii din vânzarea mărțișoarelor?

Povestea a prins amploare când mi-a venit o idee ce m-a răscolit  și nu mi-a dat pace până când…

Alăptarea copiilor în tandem mi s-a părut cel mai frumos sentiment trăit, așa că am vrut să imortalizez cumva acest moment.

Îmi doream o bijuterie cu lapte matern, dar fata care a adus acest trend la noi în țară nu mai lucra pe atunci, plus că nu mă regăseam în acele modele. 

Aaaa, stai mă nene, păi ce, eu nu pot să fac? Și așa a luat naștere povestea bijuteriilor cu lapte matern.

Le-am povestit prietenelor care bineînțeles că și-au dorit și ele, iar vorba a mers tot mai departe. Aici am zis, da, asta e afacerea pe care mi-o doresc și asta vreau să fac mult timp de acum înainte.

Mi-am legalizat afacerea, am investit în materiale, și am început cu pași mici. Pe măsură ce postam câte un model nou, cererea devenea din ce în ce mai mare.

Ca să pot acoperi cererea foarte mare, mi-ar mai fi trebuit câteva mâini, deveneam tot mai frustrată că nu pot livra în timpul promis. M-am gândit sa îmi iau un ajutor dar nu puteam deoarece lucram doar noaptea, când dormeau pruncii. Am tot căutat soluții, până când am decis că e vremea să îmi fac un atelier!

Bine, bine, fac, dar de unde bani? Nu lucram atât de mult, încât să adun bani pentru construcția unui atelier. Credit nu-mi dădea nimeni, că eram în concediu de creștere copil, cu indemnizația minimă, iar firma nu avea vechime. Nu m-am lăsat până nu am făcut rost de bani. Am găsit o bancă, care să îmi acorde un împrumut cu venitul meu minim, din indemnizație.

Doamne, îmi amintesc și acum cât de fericită am fost!

Al doilea pas

Am construit un atelier micuț, exact în locul unde începusem să testez aceste bijuterii cu lapte matern

Fiind unicat, fiecare produs necesită discuții ample cu clienții, așa că, mi-am dorit să simplific foarte mult acest proces. Am decis că un site mi-ar fi de mare ajutor. Și așa a și fost! Mi-a redus mai bine de jumătate din timpul petrecut cu clienții, până să finalizez comanda!

După ce a mai crescut și fetița, am reușit să  îmi iau și un angajat ca ajutor în atelier. Am învățat să am încredere să deleg, deși nu mi-a fost deloc ușor! 

Când lucrurile au început să se așeze, să nu mai fiu presată că nu reușesc să livrez în timpul promis, am început să visez!

Visam să am un atelier imens, dotat cu toate echipamentele necesare și o echipă de minim șase oameni. 

Într-o zi, îi povesteam prietenei mele cât de mult s-ar simplifica lucrurile dacă ar investi cineva în afacerea mea și…

 

Știți vorba aia, ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să și primești?

E adevărată!

La nici două săptămâni după, am fost sunată de cei de la ProTV. Văzuseră o postare de a mea, pe un grup. Au spus că au nevoie de momente speciale pentru Imperiul leilor și dacă vreau să particip!

Am simțit că se oprește timpul și că mi se taie respirația! Nu-mi venea să cred! Nici măcar nu mă înscrisesem! Și acum îmi aduc aminte că o învârteam în brațe pe angajata mea și strigam de fericire!

După ce m-am liniștit din euforie, am început să am tot felul de frici și îndoieli, mă temeam că voi fi judecată pentru ideea afacerii mele. Însă asta era cea mai mică problemă! 

Altele mă predau pe mine, nu plecasem niciodată fără cei mici, iar fetița era încă alăptată! Nu aveam bani să merg, deoarece îmi era rușine să cer prea mult pe bijuterii, profitul era foarte mic, iar tot ce produceam se ducea pe salariul angajatei și rata pentru construirea atelierului!

Deși a fost o alegere păguboasă, am făcut câteva promoții și am reușit să fac și banii pentru drum și pregătirea momentului din emisiune.

Deși am câștigat duelul cu cealaltă concurentă, investitorii nu au crezut în proiectul meu, li s-a părut foarte greu de scalat, iar visul meu a fost mult prea îndrăzneț pentru ei. Sunt convinsă că nici nu au rezonat cu acest tip de bijuterii!  Vezi aici înregistrarea: https://www.youtube.com/watch?v=clQLb24rDT8

Dar când lucrurile sunt menite să se întâmple…

Această întâmplare nu a fost o pierdere, ci un câștig!

La două săptămâni după difuzarea emisiunii, m-au sunat cei de la Măruță. Am avut ocazia să spun și acolo povestea acestor bijuterii! Vezi aici înregistrarea: https://www.youtube.com/watch?v=kVapcX9A5k4

Liniștea căminului sau apariții media?

Imediat după, au venit și alte cereri pentru apariții media, însă le-am refuzat pe toate! 

Copiii erau dați peste cap, la fel și eu! Micuța era epuizată de plâns, iar eu epuizată de plimbările Arad-București, de nopțile nedormite și de discuțiile interminabile cu clienții! 

Deși ni se spune să profităm de toate oportunitățile care ne ies în drum, am ales liniștea căminului și cred că a fost cea mai înțeleaptă decizie! 

Din vară, am mutat atelierul în spațiul mult visat, iar de curând, am luat un încă un credit și am început să cumpăr echipamente necesare pentru a ușura procesul de realizare a acestor bijuterii! 

Simt că merg pe drumul cel bun, că micuța mea afacere crește încet, dar foarte frumos.

Nu a fost ușor, nopțile nedormite și-au spus cuvântul, am devenit irascibilă și frustrată că, deși, fizic sunt lângă cei mici, mintea e în multe alte locuri.

Încă nu am găsit un echilibru între viața de familie și afacere.

 

Tu cum reușești sa te împarți între familie și profesie? Lasa-mi un comentariu care să mă inspire pe mine și pe fiecare cititor al meu. 

S-ar putea să-ți placă și...

2 comentarii

  1. Itís difficult to find well-informed people about this topic, however, you sound like you know what youíre talking about! Thanks

  2. Thanks for your blog, nice to read. Do not stop.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.